Test rapid pentru depistarea sângerării oculte (FOB)

Test rapid pentru detectarea calitativă a sângelui ocult uman în fecale (FOB).

INDICAȚII

Pentru detectarea sângelui ocult uman în fecale.

Metoda de analiză – imunoanaliză cromatografică

Informații utile despre sângele ocult în fecale

Ce afecțiuni pot provoca hemoragii oculte

Nu întotdeauna prezența sângelui în intestine este cauzată de o afecțiune. De exemplu, administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene poate provoca, de asemenea, sângerări.

Totuși, prezența sângelui în scaun, constatată în urma analizelor clinico-laboratoriale, poate fi cauzată de o serie de afecțiuni:

• ulcer
• hemoroizi – atât interni, cât și externi
• reflux gastro-esofagian
• polipi ai colonului
• boala Crohn
• colită ulcerativă
• polipi ai colonului
• cancer de colon

Cancerul de colon este foarte răspândit. Este al doilea tip de cancer ca incidență la bărbați, după cancerul pulmonar, iar la femei se află pe locul al treilea, după cancerul de sân și cancerul de col uterin. Trebuie știut că prezența sângelui în scaun poate fi singurul simptom al existenței acestui tip de cancer. Însă efectuarea analizelor de laborator ale scaunului nu este suficientă pentru stabilirea diagnosticului. Pe lângă testul de depistare a sângelui ocult, trebuie efectuate și alte investigații.

Simptome care impun verificarea prezenței sângelui în scaun

Dacă vă plângeți de dureri abdominale sau suferiți de anemie, este necesar un test de sânge ocult.

În plus, testul este necesar dacă în familia dumneavoastră au existat cazuri de cancer de colon. Un alt criteriu este vârsta – acest test se efectuează la pacienții cu vârsta peste 50 de ani.

Avantaje:

• Rezultat rapid
• Ușor de utilizat acasă, fără a fi necesară vizita la laborator
• Precizie și fiabilitate ridicate ale rezultatului

Procedura de testare și interpretarea rezultatului:

• Lăsați ambalajul să ajungă la temperatura camerei înainte de a-l deschide.
• Proba de fecale trebuie prelevată cu ajutorul suportului pentru fecale. Este important ca proba să nu fie prelevată din toaletă, pentru a evita contaminarea acesteia cu substanțe chimice sau alte elemente care ar putea duce la un rezultat fals.
• Deșurubați capacul eprubetei, înfigeți sonda-aplicator în masa fecală în cel puțin 3 locuri diferite. Nu scoateți probă din masa fecală cu o lingură.
• Introduceți aplicatorul înapoi în eprubetă, înșurubați bine capacul, apoi agitați energic pentru a amesteca proba cu tamponul de extracție.
• Scoateți caseta/banda de testare din ambalajul de folie imediat înainte de utilizare. Se vor obține cele mai bune rezultate dacă testul se efectuează imediat după deschiderea ambalajului.
• Fixați eprubeta de extracție, țineți-o cu capătul în sus și rupeți vârful acesteia.
  • În cazul casetei de testare: întoarceți eprubetă și picurați 3-4 picături în zona de probă marcată cu S pe caseta de testare.
  • 
  • În cazul benzii de testare: întoarceți eprubetă și picurați 8-10 picături pline în eprubeta auxiliară. Scufundați banda de test în aceasta, având grijă să nu o scufundați mai mult decât nivelul indicat ca MAX
  • Porniți cronometrul și interpretați rezultatul după 5 minute. Nu interpretați rezultatele după mai mult de 10 minute.

• POZITIV

apar două linii colorate vizibile, C și T. O linie apare în zona de control C, iar a doua – în zona de testare T. Este posibil ca liniile să aibă intensități diferite – acest lucru este normal.

• NEGATIV

apare o singură linie colorată în zona de control C. Nu apare nicio linie în zona de testare T.

• NEVALID

Nu apare nicio linie în zona de control C, chiar dacă apare una în zona de testare T. Cauzele probabile sunt cantitatea insuficientă de probă sau o tehnică incorectă de testare. Verificați procedura de testare și repetați testul cu o nouă bandă de testare.

Care este diferența dintre casetă și bandă de testare?

Testarea cu casetă este mai ușor de realizat. 

Instrucțiuni de utilizare originale și specificații tehnice complete.